Tot mai puțini absolvenți ajung să profeseze, deși zeci de milioane de lei sunt investiți pentru pregătirea cadrelor didactice

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) investește o sumă considerabilă de bani pentru achiziționarea serviciilor educaționale. În anul 2022, circa 90% din suma destinată achizițiilor publice ale MEC în anul 2022, au fost alocate pentru achiziționarea serviciilor de pregătire a cadrelor de specialitate în instituțiile de învățământ profesional tehnic și superior, inclusiv pentru domeniul Științe ale educației.

Instituțiile de învățământ superior care pregătesc viitoarele cadre didactice, beneficiază de finanțări importante, datorită achiziționării de către Ministerul Educației și Cercetării a serviciilor educaționale conform comenzii de stat. Doar în anul 2022 circa 100 milioane de lei au fost direcționați către două  instituții de învățământ superior cu profil pedagogic:

·       Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău – 64 956,1 mii lei;

·       Universitatea de Stat din Tiraspol – 32 491,3 mii lei;

Datele furnizate de către MEC arată că în anul 2022, la specialitățile Științe ale Educației, cu finanțare bugetară, au fost înmatriculați 3524 studenți, cu 438 mai mulți decât în anul 2021, numărul acestora fiind în creștere. Costul unui student încadrat la programele de studii Științe ale Educației variază în funcție de bugetul anual al MEC, dar și de numărul total de studenți bugetari per sistem. Astfel, un student înmatriculat la studii de licență costă statul în jur de 13 000 lei, iar un student înmatriculat la studii de masterat – 16 000 lei per an.

Totodată, în temeiul Contractului-tip din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 923/2001 cu privire la plasarea în câmpul muncii a absolvenților instituțiilor de învățământ superior și profesional tehnic postsecundar și postsecundar nonterțiar, instituția de învățământ se obligă să asigure înmatricularea și instruirea studentului și să-l repartizeze la lucru potrivit specialității acestuia în instituția de învățământ, în conformitate cu oferta ministerului, altor autorități publice centrale și locale. Totodată, studentul se obligă să realizeze programul educațional și să lucreze la locul repartizării nu mai puțin de 3 ani după absolvirea instituției de învățământ.

Bani mulți, eficiență puțină: doar sub 30% dintre absolvenții bugetari ai specialităților pedagogice ajung să profeseze.

Totuși, procesul de repartizare a specialiștilor cu profil pedagogic nu asigură pe deplin încadrarea acestora în instituțiile de învățământ, conform necesităților statului. Sistemul educațional, în continuare, se confruntă cu problema asigurării precare cu personal didactic.

Conform unor rapoarte ale MEC[1][2], în mediu, ajung să activeze în sistemul de învățământ mai puțin de 30 % dintre absolvenții bugetari ai specialităților pedagogice. În anul 2020, din numărul total de 1174 absolvenți, au fost repartizați în instituții de învățământ 585 (circa 50%), dintre care s-au angajat de facto în sistem 280 persoane (circa 24%). Pentru comparație, în anul 2019, din numărul total de 965 de absolvenți (cu finanțare de la bugetul de stat), au fost repartizați 703 absolvenți (72,8%), fiind încadrați de facto în câmpul muncii doar 295 (30%).

În raportul său, MEC a menționat că procesul de plasare în câmpul muncii este unul complex, iar realizarea eficientă a acestuia solicită implicarea responsabilă, conform competențelor, a mai multor actori: Ministerul Educației și Cercetării (anterior MECC), instituțiile de învățământ superior, instituțiile de învățământ profesional tehnic, organele locale de specialitate în domeniul învățământului, angajatorii-directori ai instituțiilor de învățământ, tinerii specialiști, etc. Totodată, în lipsa unui mecanism, care să stabilească cerințe unice, să specifice procedurile, atribuțiile ce revin autorităților implicate în procesul de repartizare a tinerilor specialiști, această procedură rămâne a fi una birocratică și confuză. 

Conform aceluiași raport, există și o serie de probleme, care afectează procesul de plasare în câmpul muncii a tinerilor specialiști. Cea mai mare parte a problemelor țin de instituțiile de stat implicate în acest proces, și anume:

  • angajarea de către angajator a tinerilor specialiști fără adeverință de plasare în câmpul muncii, încheierea contractului individual de muncă cu tinerii specialiști angajați prin repartizare neconformă modelului aprobat de către MECC;
  • lipsa unui mecanism funcțional de responsabilizare a absolvenților/tinerilor specialiști finanțați din surse bugetare, privind angajarea în câmpul muncii conform necesităților statului; 
  • responsabilitate/atitudine superficială a unor instituții de învățământ, precum și a unor organe locale de specialitate privind realizarea procesului de plasare a absolvenților în câmpul muncii;
  • lipsa de comunicare eficientă între unii factori responsabili de implementarea corectă și în timp util a procesului vizat;
  • informarea formală a studenților și absolvenților privind drepturile și responsabilitățile în domeniul respectiv;
  • pentru unele specialități, în special, matematică și fizică, necesarul de cadre didactice depășește cu mult numărul absolvenților din cadrul instituțiilor de învățământ superior și profesional tehnic de stat.

Astfel, analiza procesului atestă situația precară privind gradul de acoperire a locurilor vacante în urma repartizării absolvenților la specialitățile de matematică, fizică, biologie, chimie, istorie, pedagogie primară și preșcolară; 

Rapoarte similare pentru anii 2021-2022 lipsesc, dar reieșind din faptul că, conform datelor BNS, pentru anul de studii 2022-2023, numărul total de posturi vacante în instituțiile de învățământ constituie 2161, cu aproape 200 mai mult decât în anul precedent, putem constata că situația nu a evoluat pozitiv. Aceste circumstanțe ridică mai multe semne de întrebare, întrucât reiese că statul alocă și cheltuie resurse considerabile pentru contractarea serviciilor educaționale pentru pregătirea tinerilor specialiști în domeniul educație, dar în practică beneficiază de mai puțin de 30 % din investiția făcută.

Cum ne afectează pe termen lung lipsa acută de pedagogi?

Pe lângă faptul că statul, an de an, rămâne prejudiciat de zeci de milioane de lei, care sunt alocați pentru achiziția serviciilor de instruire a tinerilor pedagogi, numărul impunător de locuri vacante în sistemul educațional determină neasigurarea suficientă cu cadre didactice a instituțiilor de învățământ primar și secundar general. Acest lucru face iminentă prezența riscului major de influență negativă atât asupra procesului educațional, cât și asupra calității serviciilor prestate.

Mai mult, chiar dacă autoritățile cunosc problemele și impedimentele existente în procesul de încadrare a tinerilor specialiști din domeniul pedagogic, pe parcursul ultimilor 3 ani nu au fost întreprinse măsuri, care să asigurare implementarea și respectarea cadrului legal existent cu privire la plasarea în câmpul muncii a absolvenților instituțiilor de învățământ superior și profesional tehnic


Acest articol este un produs al proiectului „Sporirea transparenței și eficienței achizițiilor publice realizate de MEC”, desfășurat de AO „Părinți Solidari”, în calitate de beneficiar de sub-grant a proiectului  „Consolidarea integrității în achizițiile publice”. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin abilitarea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante. Opiniile exprimate și responsabilitatea pentru conținutul acestui produs aparțin autorilor articolului și nu reflectă neapărat opinia   IDIS „Viitorul” și a donatorului.


[1] https://mec.gov.md/sites/default/files/final_definitivat_r_a_p_o_r_t_2020_site_.pdf

[2] https://mec.gov.md/sites/default/files/raport_site_posturi_vacante_repartizare_si_angajare_2019.pdf